de prea multa vreme e-intuneric
merg ca o umbra pe trotuarele ude
pe langa alte umbre ca si mine
siluete fantomatice pline de spaime
pierdute in insasi umbra lor pe caldaram
merg asa de multa vreme,poate milenii
nu e nici timp,nici netimp in tenebrele noptii
doar tacere...
apoi,cand nu mai credeam ca exista altceva
in intuneric s-a deschis o poarta
m-a izbit in retina lumina
am orbit pentru o lunga clipa
m-am oprit timid in pragul portii
intre doua lumi
intunericul cunoscut in urma
lumina care ma durea, inainte
si atunci ai aparut tu,cu bratele calde intinse
mi-ai soptit infrigurata numele tainic
mi-ai spus''vino,te-am asteptat asa mult''
atunci ,am pasit in lumina
atunci am pasit in iubire
intaia data fiinta mea toata
a cunoscut imbratisarea ta divina
si ochii mei au cunoscut intaia data chipul tau angelic
si vocea ta care soptea asa senina
''bine-ai venit,iubitul meu din intuneric''
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu