Namaste

Namaste

miercuri, 16 iulie 2014

UMBRA IUBIRII



 
drumuri ce  duc la tine ,toate 
sunt astazi doar carari uitate
ca nu ai mai venit, iubito
pe ele  de-o eternitate


mi-aduc aminte acele vremuri
in care-mi rasareai in cale
si cand eram doar eu, frumoaso
in toate gandurile tale


si cum la bratul meu paseai
tu ,cea mai dulce dintre zane
din alta lume tu pareai 
ca ai venit candva la mine


iar eu cuprins de al tau dor
uimit de-atata fericire
simteam ca-n sufletul meu gol
aveam altare de iubire


cum eram noi ,doar amandoi
ca doua pasari albe-n zbor,
dar ai plecat spre alte zari
cu pasul tau drept si usor


acum ma uit in  amintiri
dar e-n zadar ,ca tu te-ai dus
esti umbra unei mari iubiri
ce a venit candva de sus...

 IUBIREA
iubirea nu e doar un joc
pe care-l joci dintr-un plictis 
pentru ca arde ca un foc
si-ti lasa sufletul ucis

iubirea nu e doar un moft
pe care-l porti cu  usurinta
ca vine ziua in care-o vrei
dar nu mai este cu putinta

iubirea nu e doar cuvant
ce-l spui cand vrei ca sa te minti
ca  zboara repede in vant
si apoi te ard grele  dorinti

iubirea nu e doar un val
ca sa ascunzi un suflet fad
daca iubesti a tale masti
una cate una cad

iubirea e un lucru sfant
cel mai frumos si mai dorit
de esti in cer sau pe pamant
tot ce vrei e ,sa fi iubit

e dar al tatalui ceresc 
pentru un suflet fericit
si pentru cei ce se iubesc
e singurul de daruit...


UMBRA TA
a orologiului bataie 
se aude-n in odai pustii
te-astept parca de-o vesnicie
de undeva ca sa mai vii

tresar cand usa se deschide
esti tu sau doar inima mea
ce bate in pustiu, iubito
si tot masoara noaptea grea

dar nu esti tu,e-un oarecine
ce a venit la casa lui
si stau pustiu,intre ferestre
asa uitat,al nimanui

pe unde pasii tai te duc
si gura ta cui ii zambeste
cine te tine la al sau brat
si-ti spune ce mult te iubeste?

cu gura ta cu buze pline
cui cu ardoare ii soptesti
unde iti zboara al tau gand
de mine iti mai amintesti?

dar eu tot sper sa te intorci

veni-vei noaptea jumatate
 stau trist,pierdut in casa goala 
si ascult cum orologiul bate ...



UN CANTEC IN NOAPTE

canta pianul in lungi note
despre iubiri amagitoare
un cantec unduios si cald
ca trilul de privighetoare

il ascultam vrajit de tot
cum notele  zburau spre stele
si ma gandeam ,nu stiu de ce
la rasul cald al dragei mele

la pasii ei care dansau
la gura ce radea aprinsa
privirea care ma  ardea
parea din stele-acum desprinsa

la sanul ei rotund si mic
si mijlocelul ei subtire
cum ma strangea in brate lungi
cazand rapusa de iubire

la fiinta ei ca un balsam 
pus pe o rana prea fierbinte
la glasul ei de clopotel
ce-mi ciripea zeci de cuvinte

si cum parea a inflori
ca o corola de alb crin
cand ii spuneam cuvinte dulci
si-o sarutam cu un suspin


acum ,e doar in amintiri
si-n sunet dulce de pian
as vrea ca sa te am aici
sa te sarut nepamantean


si sa dansam pierduti pe veci
sub cerul negru ,plin de astre
pianul sa ne cante  incet
 in universul  fiintei noastre...











 

Un comentariu: